Creativitatea este un element fundamental al naturii umane. Datorită creativității, omenirea a evoluat atât de mult, ea a sprijinit progresul, dar și marile invenții.
Deși multă lume crede că ai nevoie de creativitate doar în domenii precum pictura, muzica sau alte tipuri de artă și că dacă nu ai creativitate, nu prea ai ce face, gândirea creativă este o abilitate ce poate fi dezvoltată de-a lungul vieții și ea servește multor domenii ce țin de viața profesională, dar și de relațiile sociale.
Îmbrățișează curiozitatea
Creativitatea izvorăște din curiozitate. De aceea este important să le facilităm copiilor experiențe noi, din domenii diverse, care să le deschidă orizonturile. Creativitatea este, desigur, un atribut principal al lumii artistice, dar suportul creativ stă la baza multor procese din știință, afaceri, tehnologie și alte activități din viața cotidiană.
Creativitatea ajută la creșterea bunei dispoziții, facilitează conectarea între oameni și creează o motivație puternică.
Autorul Catherine Thimmesh le reamintește părinților să nu limiteze creativitatea copiilor lor la niciun domeniu. „Creativitatea înseamnă deschidere”, explică ea. „Este flexibilitate, găsirea de noi perspective, asumarea riscului de eșec, realizarea de conexiuni.”
Creativitatea poate fi stimulată în activități de zi cu zi, de aceea părinții sunt sfătuiți de specialiști să faciliteze experiențe noi și inedite copiilor, să îi susțină să facă lucrurile diferit măcar o data pe săptămână, cum ar fi să se spele cu mâna stângă pe dinți, în loc de dreapta și să dea altă utilitate obiectelor de uz casnic.
Se crede, de multe ori în mod eronat, că a fi creativ înseamnă să nu beneficiezi de ghidaj, că fluxul creativ vine doar din libertate totală. Desigur, acest lucru este adevărat până la un punct, dar dincolo de creativitatea lor nativă, copiii au nevoie de ghidaj pentru a-și manifesta potențialul de creativitate.
Educația copiilor implică echilibru, iar creativitatea nu face excepție. Procesul creativ are nevoie de structură, dar și de libertate, de acțiune, dar și de pauze și decelerare, de contact vizual, dar și de stimulare auditivă, de ascultare, dar și de intervenție.
În sânul familiei sau în mediul academic, principiile care cultivă creativitatea sunt aceleași. Copiii nu se învață să fie creativi, ei devin creativi dacă adulții din jurul lor le oferă mediul optim să facă asta, acolo unde creativitatea se poate deschide.
Primul pas este să aflăm ce vor copiii, apoi este important să îi ghidăm să creeze prin joacă, să schimbe idei și concepte, să reflecteze și să revină la primul pas. Aceasta este Spirala de Învățare Creativă.
Modalități simple prin care îi putem ajuta pe copii să-și dezvolte creativitatea
1. Imaginează! Copiii au nevoie de modele
Imaginația nu presupune să poți scrie dintr-odată pe o pagină albă sau să poți picta pe o pânză nouă, nici să proiectezi ceva pe un ecran gol. Modelele, exemplele pot fi cârligul de care are nevoie procesul creativ. Când desfășori o activitate cu și pentru copii, este bine să începi prin a arăta exemple de proiecte, în scop inspirational, ca să arăți cum se poate începe și unde se poate ajunge.
Desigur, există riscul ca un copil să imite sau să copieze pur și simplu exemplele pe care le vede. Este în regulă ca început. Pe parcurs însă, este bine să îl încurajezi să schimbe sau măcar să modifice exemplele. Sugerează-i să introducă o notă personală și provoacă-l să își pună întrebări pentru a identifica exact cum să facă acest lucru.
2. Greșește! Încurajează încercările
Imaginația începe la nivel cognitiv, dar și simțul tactil joacă un rol decisiv. Ideile ingenioase pentru proiecte creative au nevoie de experimentări de tot felul. Piesele de lego, bucățile de fetru, bețele colorate sunt tot atâtea puncta de pornire pentru o lucrare creativă ce poate deveni un proiect complex.
3. Creează! Oferă materie primă variată
Pentru un copil, ciocanul tatei sau mătura cu care face mama curat pot fi mult mai distractive decât ultimul set de cuburi achiziționat. Pentru a le deschide copiilor cărările imaginației este bine să le punem la îndemână materiale diverse din arii variate, de la desen, construcție și arte.
Fiecare resursă servește unui scop final diferit. Acuarelele se transformă în picturi măiastre, creioanele colorate în desene, lipiciul sau siliconul adună totul laolaltă. Proiectele vor fi mai interesante și mai creative dacă vor beneficia de o gamă largă de materie primă.
Nu uita! Copiii sunt diferiți și structura lor creativă la fel. Unii pictează, alții preferă animațiile, iar alții pot petrece și o zi intreaga construind o lume lego.
Copiii scriitori sau cei care cântă sunt și ei creatori. Creația îmbracă multe forme și este de datoria părinților să își ghideze copilul în determinarea intereselor și identificarea acelui lucru care face scânteia creativă să se aprindă. Prin expunerea la o paletă diversă de activități creative, copiii înțeleg mai bine fluxul creativ și pot să numească propriile preferințe și înclinații.
4. Joacă-te! Pune accentul pe proces, nu pe rezultat
Multe dintre cele mai bune experiențe de învățare au loc atunci când oamenii sunt implicați activ în realizare. Procesul este cel mai important, uneori mult mai important decât rezultatul, pentru că poate aduce multe descoperiri și poate deschide noi oportunități.
Sigur, rezultatul e important, dar și procesul care duce la el contează, așa că evidențiază pașii, pune întrebări despre strategiile și sursele de inspirație pe care le-au folosit, încurajează experimentarea, laudă încercările, nu doar realizările. Încurajează copiii să detalieze pașii și să poată face trecerea de la detalii către imaginea de ansamblu.
5. Recalibrează! Oferă timp suplimentar pentru finalizare
Un proiect creativ nu este ceva cu durată limitată. Nu poți spune că începi la 9 și termini la 12, pentru că s-ar putea să ai dificultăți pe traseu, să fie nevoie să încerci de repetate ori, să modifici și să iei în calcul opțiuni noi. Să dai termene limită înseamnă să îi înveți pe copii că există linia de start și de final pentru procesul creativ, dar și că responsabilitatea nu le aparține în totalitate, ci este scuzată cumva de factori externi. Nu există timp potrivit și nici spațiu limitat când vine vorba de creativitate.
7. Acționează! Fii arbitru de creativitate
Copiii vor în general să lucreze în echipe cu alții, dar nu știu cum să o facă. Poți juca rolul de mediator, ajutând copiii să găsească parteneri de lucru sau de joacă creativă.
Nu uita! Părinții și profesorii pică uneori în extrema în care iau frâiele creativității din mâinile copiilor și se apucă să rezolve provocări în locul lor. Mai este și extrema în care adulții stau pe margine, chiar și atunci când situația devine dificilă. Soluția de echilibru este să formați o echipă de colaborare cu copiii. Munca de echipă dă roade pentru toți participanții.
8. Reflectează! Pune întrebări autentice
Este grozav pentru copii să se afunde cu totul în activitatea pe care o fac, dar uneori au nevoie să se îndepărteze de tren pentru a-i vedea vagoanele, adică să privească ansamblul proiectului la care lucrează. Pune întrebări deschise copiilor care să îi stimuleze să găsească idei noi de continuare sau extindere a proiectelor creative. „Cum ți-a venit ideea acestui proiect?” Este o întrebare autentică ce îi îndeamnă să reflecteze asupra lucrurilor care i-au motivat și inspirat.
9. Împărtășește! Spune-ți părerea
Majoritatea părinților și profesorilor sunt reticenți în a discuta cu copiii despre propriile lor procese de gândire, pentru că uneori se simt confuzi sau nesiguri. Copiii trebuie să știe că nici adulților nu le este ușor atunci când au procese de gândire. Copiii au nevoie de modele, iar modul de gândire și acțiune al adulților, în chestiuni creative sau nu este un indicator foarte bun pentru ei.
Concluzie
Părinții sunt primii responsabili de descoperirea, exploatarea și încurajarea creativității copiilor lor. Copiii sunt creativi nativi, iar dacă sunt încurajați de adulți care își iau timp să îi observe și să îi învețe, cu iubire și acceptare, cu ajutorul blând al părinților, copiii pot elibera creativitatea încă de timpuriu, într-o multitudine de domenii și în moduri diferite. Este de datoria părinților să le pună la dispoziție contextele, materialele și experiențele de învățare potrivite.
De asemenea, părinții ar trebui să fie conștienți de faptul că nivelul de creativitate al copiilor poate fluctua în mod natural în timp. Copiii mici dispun de creativitate și imaginație nelimitate, în timp ce spre vârsta școlară gândirea devine mai structurată și creativitatea poate scădea puțin din intensitate. Acest fapt nu este dovedit cu claritate, așa că este indicat sa nu comparam copii si sa nu îi îngrămădim în niște tipare clare. În timp, unii copii prezintă o scădere a capacității creative, iar alții manifestă o creștere semnificativă a creativității, dovedită atât la școală cât și în viața de zi cu zi. Aceste traiectorii nu au fost asociate cu diferențe de inteligență, vârstă sau sex, ci mai degrabă cu trăsături de personalitate ce uneori nu pot fi controlate, ci trebuie luate ca atare și gestionate în contextul explorării creativității.
Creativitatea nu discriminează, ea este prezentă în toți copiii și atâta timp cât este exploatată și stimulată ea se poate dezvolta. Abilitățile de rezolvare a problemelor pe care copiii încep să le perfecționeze în copilărie le vor fi utile, fie că scriu o simfonie, descoperă o problemă de algebră, lansează o afacere, proiectează un site web sau se implică în proiecte ale societății civile. Și, cum am spus, pentru toate acestea este nevoie de creativitate.
Articol scris de: Ioana Marinescu