Ce este inteligența emoțională?
Inteligența emoțională se refera in general la capacitatea unui individ de a percepe, controla și evalua emoțiile. Daniel Goleman spune ca inteligenta emotionala este "capacitatea (unui individ) de a fi în stare să se motiveze şi să persevereze în faţa frustrărilor; de a-şi stăpâni impulsurile şi de a amana satisfacţiile; de a-şi regla stările de spirit şi de a împiedica necazurile să-i întunece gândirea; de a fi stăruitor şi de a spera".
Inteligenta emotionala de Daniel Goleman
Cartea "Inteligenta emotionala" scrisa de Daniel Goleman este o parte fundamentala a literaturii despre inteligenta emotionala si a cunoasterii noastre despre acest subiect. Totusi, Daniel Goleman nu este primul autor care trateasca subiectul inteligentei emotionale. Daniel Goleman face o sinteza si expune pe tot parcursul cartii sale diverse descoperiri facute de alti autori despre inteligenta emotionala.
Chiar daca pe unii cititor ii poate plictisi partea teoretica a cartii, Daniel Goleman combina totusi partea teoretica cu cea practica pentru a demonstra diferite concepte ale inteligentei emotionale. Vom prezenta in cele ce urmeaza ideile de baza ale cartii lui Daniel Goleman despre inteligenta emotionala deoarece acestea ajuta la dezvoltarea unei intelegeri mult mai complexe asupra subiectului.
1. Emotiile sunt "impulsuri" care te determina sa actionezi
Daniel Goleman sustine ca "în esenţă, toate emoţiile sunt impulsuri ce te determină să acţionezi, planuri imediate de abordare a vieţii, planuri pe care le
avem înnăscute." Apoi autorul expune modul prin care "fiecare emotie pregateste corpul pentru o reactie diferita" pentru manie, frica, fericire, iubire, surprindere, dezgust sau tristete. Mai tarziu, autorul dezvolta acest subiect prin expunerea unor exemple concrete prin care omul poate controla aceste emotii.
Emotiile ca rezultat al mediului in care traim
Daniel Goleman sustine ca toate aceste “inclinatii biologice (emotiile) de a actiona sunt modelate ulterior de experienta noastra de viata si de cultura noastra”. Autorul expune asadar faptul ca modul de a reactiona este influentat atat de contextul in care traim, dar si de vointa proprie, urmand sa explice mai tarziu faptul ca inteligenta emotionala poate fi dezvoltata.
2. Mintea rationala vs mintea emotionala
Numita "structura dihotomica (duala) a mintii noastre", Daniel Goleman subliniaza armonia dintre cele doua componente ale mintii. Mintea raţională fiind modul de intelegere rational, capabil sa reflecteze si sa cantareasca. Pe de alta parte, mintea emotionala este un sistem de cunoastere impulsiv si foarte puternic, uneori ilogic. Autorul arata ca există o variaţie intre raportul raţiune-emoţie în controlul asupra minţii: “Cu cat un sentiment este mai intens, cu atat mintea devine mai dominant emoţională - şi deci mai ineficientă din punct de vedere rational”.
Creierul - centrul inteligentei emotionale
Daniel Goleman expunerea pe scurt istoria asupra dezvoltarii (fizice) a creierului, urmand apoi sa explice modul in care creierul reactioneaza la diversi stimuli prin intermediul nucleului amigdalian, talamus si cortextul vizual.
Astfel, Daniel Goleman subliniaza legatura dintre creier si reactiile emotionale pe care oamenii le au. El arata si efectele adverse ale inexistentei nucleului amigalian sau a lobilor prefrontali, explicand astfel importanta acestor componente in gestionarea emotiilor si relationarea cu ceilalti.
3. Elasticitatea creierului - centrul dezvoltarii inteligentei emotionale
Daniel Goleman arata ca dezvoltarea creierului este elastica pe parcursul vietii, elasticitatea fiind mult mai ridicata in primele perioade ale vietii: copilarie si adolescenta, motiv pentru care acesta subliniaza in repetate randuri importanta perioadei copilariei in dezvoltarea capacitatilor emotionale, ajutand copii sa devina mai adaptabili sau inadaptabili. Daniel Goleman subliniaza ca inteligenta emotionala poate fi dezvoltata pe tot parcursul vietii intrucat "mai multe zone ale creierului care au un rol in viaţa emoţională sunt printre cele ce se maturizează mai încet."
Asadar, Daniel Goleman sustine ca elasticitatea creierului de-a lungul vieții reprezinta o oportunitate pentru îmbunătățirea inteligentei emoționale continue, însă amintește că elasticitatea acestuia nu este în aceși măsură în perioada adulta așa cum este în perioada copilăriei.
4. Legatura dintre rezultatele profesionale si inteligenta emotionala.
Pana a discuta despre celebra comparatie intre IQ si EQ, Daniel Goleman expune importanta inteligentei emotionale prin cateva concluzii fundamentale:
Intai, faptul ca disconfortul emotional poate avea urmari negative in capacitatea intelectuala a copilului, dar si in viata personala si profesionala. Astfel, este subliniat faptul ca esecurile profesionale si personale pot fi cauzate nu de “intelectul deficitar”, ci de incapacitatea de a stapini viata emotionala. Daniel Goleman revizuieste cercetarile altor autori si expune concluzia Dr. Damasio conform careia “acest creier emotional este implicat în raţionamente în aceeaşi măsură ca şi creierul gândirii.” Astfel, autorul concluzioneaza prin expunerea relatiei dintre inteligenta rationala (IQ) si inteligenta emotionala (EQ/EI), aratand faptul ca inteligenta rationala nu este suficienta fara inteligenta emotionala: “într-adevăr, intelectul nu poate funcţiona la capacitate maximă fără inteligenţa emoţională.” De asemenea, este subliniat faptul ca trebuie sa intelegem cum sa ne armonizam mintea și sufletul și cum sa ne folosim in mod inteligent emotiile.
Raportul dintre inteligenta rationala (IQ) si inteligenta emotionala
Daniel Goleman subliniaza faptul ca “inteligenta academica are foarte putin de-a face cu viata emotionala”, aratand că “in cel mai fericit caz IQ-ul contribuie cam cu 20% la factorii care determină reuşita în viaţă, fapt care îi lasă pe ceilalţi 80% pradă altor forțe”. Prin sintagma “altor forte” autorul se refera atat la inteligenta emotionala, cat si la clasele sociale, noroc sau alti factori, insa subliniaza faptul ca “Nimeni nu poate spune exact în ce măsură variază de la o persoană la alta de-a lungul unei vieţi.”
5. Componente ale inteligenței emoționale
Daniel Goleman aminteste de cercetarea realizata de Salovey cu privire la componentele inteligenței emoționale: constientizarea emotiilor, autocontrolul, motivarea proprie, empatia si gestionarea relatiilor interpersonale. Daniel Goleman dezvolta apoi aceste componente in cartea sa despre inteligenta emotionala.
1. Constientizarea emoțiilor
Numita "constientizarea de sine" - este considerata temelia inteligentei emotionale. Conform autorului Daniel Goleman, capacitatea de a supraveghea sentimentele de la un moment la altul are o importanţă crucială pentru o pătrundere psihologică şi o înţelegere de sine. Incapacitatea de a observa
adevăratele noastre sentimente ne lasă pradă acestora.
Cei care isi constientizeaza emotiile, devin "piloti mai buni ai existentei personale", dezvoltand un simţ mai sigur asupra felului în care reacţioneaza în privinţa deciziilor personale - de la persoana cu care se căsătoresc până la slujba pe care şi-o iau.
2. Autocontrolul
Autocontrolul reprezinta capacitatea de a construi constinetizarea de sine (prima componenta a inteligentei emotionale). Acesta include: capacitatea de a ne calma, de "a ne scutura" de depresie, irascibilitate si de consecintele incapacitatii de a dezvolta capacitati emotionale fundamentale.
Cei care nu reuşesc să se stăpînească sunt confruntaţi permanent cu dezamăgiri şi disperări, în vreme ce aceia care excelează în această direcţie se pot reechilibra mult mai rapid în urma obstacolelor şi a necazurilor din viaţă.
3. Motivarea proprie
Daniel Goleman arata ca "Punerea emotiilor in serviciul unui scop" este absolut esentiala. Aceasta presupune si autocontrolul emotional prin capacitatea de amanare a recompenselor si inabusirea impulsurilor, elemente care "stau la baza reusitelor de tot felul". Autorul o rezuma prin "capacitatea de a fi pe faza", capacitate care "duce la performante in toate domeniile".
4. Empatia
De asemenea, empatia - capacitatea de recunoastere a emotiilor celorlalti - este fundamentata pe capacitatea de constientizare de sine.
Astfel, cei care sunt empatici sunt atenti la semnalele sociale subtile transmise de catre cei din jur care indica nevoile acestora.
5. Gestionarea relatiilor interpersonale
Abilitatea de a gestiona relatiile interpersonale în mod eficient este o parte crucială a inteligenței emoționale.
Cei care exceleaza in aceasta abilitate se descurca excelent in interactiunea pozitiva cu ceilalti, devenind adevarate vedete pe plan social.
6. Scopul este echilibrul
Daniel Goleman evidentiaza faptul ca ca “scopul este echilibrul”, nu indepartarea emotiilor, deoarece fiecare sentinment in parte are valoarea si seminificatia lui.
Autorul expune apoi diferite stari personale negative, explicandu-le atat cauza, cat si modul de solutionare sau administrare a acestor stari de: manie, neliniste, melancolie/depresie. Modalitatile de administrare enumerate ar fi: calmarea in cazul maniei; constientizarea de sine si abordarea unei pozitii fata de presupunerile facute in cazul nelinistii. In cazul melancoliei sau depresiei, autorul arata ca exista doua strategii extrem de eficiente: prima fiind chestionarea asupra valabilitatii framantarilor si gandirea unor variante mai pozitive, iar a doua fiind organizarea voita a unor programe placute care sa distraga atentia.
7. Importanta autocontrolului si optimismului
Daniel Goleman subliniaza importanta autocontrolului pentru controlarea impulsurilor, aratand apoi efecetele unei dispozitii proaste ce “influenteaza memoria intr-o directie negativa”. In continuare este promovata in antiteza gandirea pozitiva si a optimismului, aratand faptul ca “cei care au un grad inalt de speranta” sunt persoane flexibile care pot gasi diverse posibilitati pentru a-si atinge scopurile “şi au inteligenţa de a împărţi în mai multe faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsă”. In prisma optimismului, autorul descrie starea de optimism ridicat ca o stare de transa in prisma careia “tot ceea ce este greu devine brusc usor”, facand referire inclusiv la rezultate crescute in mediul academic.
8. Importanta empatiei
In capitolul al saptelea din varianta tradusa in romana, este evidentiata importanta empatiei si efectele negative ale lipsei ei asupra copiilor care incep sa nu isi mai exprima sau sa mai simta emotiile care nu au fost transmise de catre parinti, dar si asupra persoanelor devenite adulte care incep sa aiba perceptii distorsionate asupra emotiilor proprii ale celor din jur. Capitolul al optulea fundamenteaza aceste aspecte prin incurajarea autorului de a ne manifesta emotiile.
Cartea lui Daniel Goleman cuprinde apoi o parte dedicata modului in care inteligenta emotionala poate intretine cele mai de pret relatiile interpersonale, succesul de la slujba, dar si impactul echilibrului emotional in apararea sanatatii si binelui personal.
În ultima parte a cărții, Daniel Goleman prezintă diferite perspective de abordare a îmbunătățirii inteligentei emoționale asemanatoare cu cele enuntate in primele parti (înțelegerea emoțiilor, întelegerea celorlalți). Sunt prezentate și consecințe negative ale lipsei inteligenței emoționale, dar și mijloace de prevenire sau soluționare a agresivitatii, depresiei sau tulburărilor de alimentație. De asemenea, autorul expune la final si mijloace de abordare a diferitor scoli care urmaresc sa ii invete pe copii ce inseamna capacitatile emotionale si sociale pentru a ajuta la dezvoltarea inteligentei emotionale a acestora.
Cum imbunatatim inteligenta emotionala
Inteligența emoțională poate fi folosită în multe moduri în viața ta de zi cu zi. Câteva dintre abilitățile componente ale inteligenței emoționale sunt:
- Capacitatea de a-ți asuma responsabilitatea pentru faptele tale
- Capacitatea de a accepta critici în mod asertiv
- Abilitatea de a continua după ce faci o greșeală
- Puterea de a spune “nu” când situația o cere
- Să poți vorbi despre sentimentele tale cu alți oameni
- Să rezolvi probleme și conflicte într-un fel care să aducă beneficii tuturor părților implicate
- Să știi să asculți fără a critica
- Să manifești empatie pentru ceilalți
- Să observi fără să judeci
- Să știi exact de ce faci anumite lucruri și ce stă în spatele propriilor reacții. (Să te cunoști foarte bine)
Inteligența emoțională devine astfel esențială pentru o bună comunicare interpersonală si chiar pentru atingerea succesului în viață. Înțelegerea emoțiilor poate fi cheia pentru relații mai bune, abilități de comunicare mai puternice și o bunăstare generală ridicată.
Lucruri de evitat pentru a ne imbunatati inteligenta emotionala:
- Să am întotdeauna „dreptate”
- Să nu fiu interesat de sentimentele celorlalți
- Să dau vina pe alții pentru problemele personale
- Să renunț să fac față provocărilor
- Să am izbucniri emoționale
- Să evit să îmi construiesc greu relații sănătoase și durabile
- Să prefer conversațiile care au în centru persoana mea
Obiceiuri ale oamenilor inteligenți emotional:
- Oamenii inteligenți emoțional sunt atenți la ceea ce simt
- Înțeleg ce simt alții
- Sunt capabili să-și regleze emoțiile
- Sunt motivați
- Au abilități sociale dezvoltate
- Sunt dispuși și capabili să discute despre sentimente cu ceilalți
- Sunt capabili să identifice corect cauzele care stau la baza emoțiilor lor
Inteligenta emotionala: aplicarea si dezvoltarea ei
In mediul profesional
Atitudinea unora dintre manageri se poate dovedi nefasta pentru motivatia angajatiilor si a productivitatii. Aplicarea inteligenței emoționale pentru a conduce este crucială, iar principalul său instrument este feedback-ul. Liderii și managerii trebuie să învețe nu numai să ofere feedback în mod eficient, ci și să îl accepte în mod inteligent.
Trebuie să avem grijă să nu confundam critica cu un atac personal. O critică constructivă trebuie să fie făcută personal, cu empatie, incluzând laude și punând accentul pe soluții. Persoanele care primesc critici trebuie să caute să învețe din ele și să le accepte ca pe o oportunitate reală de îmbunătățire.
Coeficientul emoțional al unei echipe se datorează asadar, capacității sale de a lucra în armonie, utilizând la maximum talentele individuale ale fiecărui membru.
In mediul familial
Într-un cuplu, există două realități emoționale distincte, cea a fiecăruia dintre cei implicați. Bărbații și femeile au modele emoționale diferite, care provin din educație și chiar biologice. În general, femeile se pricep mai bine la a-și comunica emoțiile, în timp ce bărbații tind să le minimizeze și să le ascundă.
Inteligența emoțională poate ajuta la contracararea tensiunilor personale și sociale care fac ca relațiile să eșueze. Pentru a evita dezacordurile într-o relație, trebuie să știți cum să criticați o acțiune fără a ataca persoana respectivă.
Atacurile personale lasă sentimentele oamenilor rănite și îi pun în defensivă. Într-o relație, este necesar să recunoaștem că obiceiurile proaste nu se schimbă de la o zi la alta. Ele necesită perseverență și atitudine.
In educarea copiilor
Daniel Goleman ofera foarte multe exemple despre cum putem aplica si sa ne imbunatatim inteligenta emotionala, subliniand importanta deosebita a cultivarii inteligentei emotionale inca din primii ani ai vietii: copilarie si adolescenta, atunci cand crierul este cel mai eleastic si poate adopta deprinderile transmise de catre mediul familial si educational.
Pentru a ne dezvolta inteligenta emotionala, este important să înțelegem cum se formează sentimentele noastre, care sunt originile lor și când apar, astfel încât să putem, pe parcursul vieții noastre, să ne imbunatatim inteligența emoțională și să o dezvoltăm si inteligenta emotionala a copiilor.
Asadar, parintii si profesorii ar trebui să promoveze abilitățile emoționale, încurajându-I pe copii să vorbească despre ceea ce simt, dar si sa isi exprime sentimentele proprii catre acestia.